Warning: Creating default object from empty value in /home4/r74593tila/bebinobox.ro/wp-content/plugins/littledino-core/includes/framework/ReduxCore/inc/class.redux_filesystem.php on line 29
Sanatate Archives - bebino

Category: Sanatate

Future mother applying baby girl shoes to belly

Barbatii care prezinta semne ale sindromului Couvade

O sarcină vine la pachet cu multe efecte secundare. Există o multitudine de simptome neplăcute printre care greață, durere abdominală, balonare, dureri dentare și așa mai departe. La acestea se adaugă și probleme care țin de partea psihică. Este normal să auzim femei gravide care semnalează toate aceste lucruri. Ceea ce nu știu oamenii este că între un sfert și jumătate dintre bărbații care așteaptă un copil, experimentează aceleași simptome. Ei suferă de sindromul Couvade.

Ce este sindromul Couvade?

Aceasta nu este o boală recunoscută medical, deși afectează foarte mulți tătici în devenire. Sindromul Couvade este o manifestare involuntară a simptomelor de sarcină la bărbații care au un partener ce așteaptă un bebeluș. Uneori, ea mai este numită și „sarcină empatică”.

Sindromul Couvade: care sunt simptomele?

Bărbații care suferă de această afecțiune, pot avea simptome variate. În general, este o combinație între următoarele:

  • Probleme gastrointestinale: greață, dureri stomacale, balonare, constipație sau diaree
  • Arsuri stomacale
  • Crampe musculare și dureri de spate în zona lombară
  • Schimbări de apetit
  • O bruscă luare în greutate anormală
  • Dureri dentare
  • Probleme respiratorii
  • Tulburări genitale și urinare
  • Anxietate sau depresie
  • Neliniște, insomnie sau alte dereglări ale somnului
  • Libido scăzut.

Simptomele acestei condiții apar, în principal, în primul trimestru al sarcinii, în jurul celei de-a treia lună de graviditate. Tind să dispară în cel de-al doilea trimestru și reapar în ultima parte. Pot continua și după ce copilul este născut, dar, de obicei, dispar definitiv.

Sindromul Couvade la bărbați: care sunt cauzele?

Există mai multe teorii care vor să explice această manifestare curioasă de simptome. Dacă te confrunți și tu cu ele, informațiile de mai jos ar putea să te ajute să înțelegi motivul pentru care au apărut.

Sindromul Couvade ar putea avea o cauză psihologică

Psihanaliștii au propus o teorie conform căreia, sindromul a erupt din cauza invidiei pe care un bărbat o are față de abilitățile femeii de a procrea. O altă teorie are la bază presupunerea că viitorii tați văd în copilul nenăscut un rival, la nivel inconștient, bineînțeles. Astfel, simptomele Couvade îi permit acestuia să se identifice cu partenera însărcinată, întărind instinctele de protecție față de mamă și făt.

Teoria psihosocială care explică sindromul Couvade

Specialiștii au mai propus și posibilitatea ca bărbatul să se simtă marginalizat, toată atenția fiind concentrată pe nevoile femeii însărcinate în această perioadă. Deoarece ei nu sunt apreciați pentru faptul că poartă un copil și îi dau naștere, ar putea să se lupte cu sentimente de inutilitate, astfel simțindu-se dați la o parte.

Drept urmare, ca un mecanism de apărare al stimei de sine, el își va însuși simptomele partenerei, pentru a primi mai multă atenție. Teoria nu este foarte bine susținută însă, deoarece pornește de la premisa că tații ar face acest lucru conștienți, iar majoritatea nu sunt de acord.

Cauzele hormonale ale sindromului „sarcinii empatice”

Sindromul Couvade este pus, de asemenea, în legătură cu hormonii. Două studii, unul din 2000 și altul din 2001, au pus aceste două aspecte în relație. S-a descoperit că, nu doar în corpul mamei au loc schimbări hormonale pe durata sarcinii.

În cazul bărbaților poate apărea o creștere semnificativă al nivelului prolactinei și al estrogenului, dar o scădere a producției de testosteron și cortisol. Aceste modificări hormonale au fost puse în legătură cu comportamente parentale, precum și oboseală, schimbări de apetit și luare în greutate.

Cât de răspândit este sindromul Couvade?

Bărbați de pe întregul glob se pot confrunta cu această afecțiune. Deși a fost depistat în principal, în țările dezvoltate, numărul celor afectați în state diferite variază. Mai multe studii au descoperit o incidență între 25-52% de cazuri în SUA; 20% în Suedia și o estimare de 61% în Thailanda.

Este nevoie de tratament pentru sindromul Couvade la bărbați?

Deoarece simptomele dispar de la sine și nu reprezintă o amenințare, nu există un tratament recomandat. Totuși, există câteva strategii ce pot funcționa.

Unii bărbați se simt mai bine după sesiuni de meditare, yoga, sau alte metode de relaxare. Dacă se confruntă cu depresie sau anxietate, terapia poate fi, de asemenea, de ajutor. Simptomele fizice precum greața și durerea pot fi reduse prin medicamente naturiste. Unii pot simți durere și când partenera este în travaliu. Și în acest caz, tratamentul medicamentos poate fi eficient.

Sursa: babyneeds.ro

Torticolis, ce trebuie sa faci

Torticolisul la copii, cunoscut si sub numele de gatul stramb sau sucit, nu este o afectiune dureroasa, iar sugarii au dobandit-o cel mai probabil datorita pozitionarii dificile in uter sau poate din cauza unei nasteri extrem de dificile (torticolis congenital muscular). Copilul il poate avea si ca urmare a unei miscari mai bruste sau a pozitiei in timpul somnului (torticolis postural). Din pacate, contractia muschilor gatului poate aparea si ca simptom al unei boli (torticolis simptomatic).

In cazul in care un copil are torticolis, atunci parintii observa ca isi tine capul inclinat intr-o parte, iar barbia este indreptata in partea opusa si ca are miscari doar pe acea parte. Specialistii mentioneaza faptul ca 1 din 25 de copii prezinta afectiunea si ca, deseori, torticolisul la bebelusi este cauzat de muschiul rigid care uneste sternul si clavicula. Din fericire, pediatrul vede aceasta problema, chiar daca parintii bebelusului poate nu isi vor da seama de la inceput ca ceva nu este tocmai in ordine.

Probabil ca multi dintre adulti isi amintesc ca au trecut si ei printr-o astfel de problema, cand s-au trezit cu gatul stramb intr-o buna dimineata, asa ca se gandesc ca micutii au dureri si se panicheaza. Nu este cazul sa simta asa pentru ca bebelusii cu torticolis nu au dureri si se comporta la fel ca si ceilalti copii, doar ca intampina unele dificultati in a intoarce capul. Medicul este cel care va reusi sa explice toate amanuntele acestei afectiuni, asa ca vizita la cabinet se impune.

Comportamentul copilului cu torticolis

Parintii vor observa ca bebelusul lor nu reuseste sa faca anumite activitati decat pe o parte, asa ca trebuie sa fie foarte atenti cand micutul prezinta urmatoarele simptome:

  • Isi lasa capul doar intr-o parte;
  • Nu isi urmareste parintii cu ochii, ci intoarce capul peste umar pentru a-i vedea;
  • Prefera sa fie alaptat doar la unul dintre sani;
  • Nu poate sa se intoarca spre parintii care-l tin in brate, se simte frustrat si plange uneori.

Tratamentul pentru torticolis la copii

Daca parintii considera ca micutul prezinta aceasta afectiune, atunci trebuie sa mearga la medicul pediatru care va face o investigatie in cele mai mici detalii:

  • Dupa ce pune acest diagnostic, pediatrul va recomanda mamicilor sa faca cateva exercitii fizice cu bebelusii, chiar in intimitatea locuintei lor;
  • Poate fi nevoie si de fizioterapie pentru ca un specialist sa se ocupe de aceasta problema;
  • Dupa cateva saptamani, bebelusul va reveni la consult pentru ca medicul sa observe imbunatatirile sau regresul;
  • Poate fi nevoie si de o ecografie pentru ca se intampla ca micutii cu torticolis sa prezinte si displazie de sold;
  • In cazul torticolisului spasmodic se poate ameliora situatia prin intarirea muschilor antagonisti celor atinsi cu ajutorul kineziterapiei sau pot fi realizate injectii cu doze mici de toxina botulinica care pot paraliza muschii prea activi, ce au provocat aceasta forma de torticolis la copii.

Exercitii pentru torticolis la bebelusi

Parintii sunt cei care pot reusi acasa sa relaxeze muschii tensionati si sa incurajeze pe cat posibil copilul, ajutandu-l sa faca unele exercitii fizice importante:

  • I se ofera sanul sau biberonul pe partea cealalta, foamea determinandu-l sa se miste pentru a manca, indiferent ca se afla in bratele mamei sau in leaganul comod. In cazul in care inca nu i-au cumparat un astfel de produs;
  • O jucarie zgomotoasa sau colorata strident va fi miscata energic in ambele parti pentru ca bebe sa fie curios sa vada ce se intampla si sa se intoarca;
  • Poate fi pus pe burtica, cu capul asezat in asa fel incat sa nu-si vada parintele. Acesta trebuie sa-l strige, sa-i cante sau sa-i atraga atentia in vreun fel pentru a-l obliga sa intoarca capul.

Ce se intampla daca tratamentul nu da rezultate

In cazul in care niciunul dintre exercitiile acestea nu vor fi folositoare, iar bebe prezinta in continuare aceasta afectiune, atunci se vor avea in vedere urmatoarele:

  • Se va astepta pana la 6 luni si chiar un an, in cazul in care nu sunt identificate alte probleme de sanatate;
  • Daca fizioterapia nu a dat rezultate, bebe poate suferi o operatie de relaxare a muschilor;
  • Cam 15% dintre cazuri necesita o astfel de operatie;
  • Torticolisul la bebelusi mai poate fi provocat si de inflamatii, pareze, scleroza, leziuni, cicatrici sau diverse traumatisme, asa ca se impune o investigatie mai amanuntita in acest caz.

Tu cum ti-ai dat seama ca bebe sufera de torticolis?

Gatul stramb a fost primul lucru observat de parinti, asa ca au incercat sa faca tot ce le sta in putinta pentru a incerca sa usureze situatia copilului prin folosirea unei pernute pentru torticolis ce ajuta nespus la pastrarea gatului in pozitia corecta datorita formei sale anatomice. Poate fi folosita si in timpul calatoriilor, iar capul se va odihni intr-o forma cat mai naturala, in asa fel incat sa nu aduca vreun prejudiciu.

Pielea iritata la copii

Alergie care apare atat la copii de toate varstele, cat si la adulti, milaria este o eruptie rosie sau roz pe pielea delicata si ingrijoreaza nespus parintii responsabili. Din fericire, bubitele rosii de la caldura nu sunt deloc periculoase si nici dureroase, dar provoaca mancarime si un disconfort teribil atat in sezonul cald, cat si in cel rece, mai ales atunci cand mamicile ii imbraca pe bebelusi in haine prea groase. Cele mai afectate zone ale corpului sunt cele ce se freaca mai puternic de imbracaminte.

Milaria apare sub forma unor pete sau a unor mici ridicaturi pe gat, cap si umeri. Foarte rar poate aparea o infectie cutanata secundara, asa ca in mod obisnuit nu necesita ingrijire medicala. Foarte important este sa foloseasca doar produse naturale pentru ca substantele chimice pot afecta pielea sensibila a copiilor.

Iata ce trebuie sa stie parintii despre bubitele rosii de la caldura!

Iritatia la caldura la bebelusi este o afectiune care poate fi confundata de o mamica ingrijorata cu unele boli infectioase, deci normal ca va provoca panica. Pentru a preveni starea de stres si de ingrijorare, parintii trebuie sa se inarmeze cu cateva informatii utile despre aceasta iritatie pentru a lua masurile necesare.

Informatii generale

Mamicile si taticii vor afla de la pediatru, de la proprii parinti sau de pe site-urile medicale cateva lucruri interesante referitoare la bubitele rosii:

· Milaria poate fi cristalina (vezicule albe, mici, mai ales pe trunchi) sau rubra (veziculele sunt inconjurate de un halou eritematos);

· Aparitia ei se datoreaza expunerii pielii copilului la o sursa de caldura, asa ca ar fi util pentru parinti sa nu uite de folosirea unui parasolar cand va fi cazul;

· Poate sa apara in primele saptamani de viata ale nou-nascutului, dar si la copiii mai mari sau chiar la adulti;

· Capul, picioarele, fruntea, pieptul, pliurile, mainile sunt cele mai afectate de milarie;

· Eruptia cutanata va dura circa 2-3 zile;

Micutii se vor plange de mancarimi, dar in momentul in care apare si febra, atunci trebuie solicitat medicul pediatru pentru ca probabil s-a instalat in corp o infectie si va fi necesar un tratament adecvat.

Prevenirea aparitiei milariei

Inainte de a trata orice afectiune medicala, parintii trebuie sa o previna, deci vor fi nevoiti sa invete cateva lucruri importante, precum:

· In perioada verii, copilul nu trebuie imbracat mult prea gros pentru ca acest lucru duce la aparitia bubitelor rosii;

· Hainutele care pot fi folosite in aceasta perioada trebuie sa fie confectionate din bumbac;

· In camera copilului se va crea un mediu prielnic pentru starea lui de sanatate, asa ca vor achizitiona un umidificator ce va proteja pielea micutului;

· Se va evita folosirea unor produse cosmetice care irita pielea sensibila a bebelusului.

Tratamentul adecvat pentru aceasta afectiune

Milaria la bebelusi poate dura mai multe zile la rand si este destul de prezenta in viata nou-nascutilor, astfel incat parintii trebuie sa stie cum sa o trateze la domiciliu:

· Aceasta afectiune nu necesita sub nicio forma tratament medicamentos;

· Bebe va fi tinut intr-un mediu racoros si va fi imbracat cu haine din bumbac, deschise la culoare;

· Baita calda poate fi un bun tratament impotriva bubitelor rosii la copii, deci mamicile nu vor uita sa imbaieze bebelusul in fiecare seara chiar. Uscarea pielii este esentiala in lupta impotriva milariei;

· Daca nu ii face baita, atunci mama poate folosi prosoape reci aplicate pe pielea micutului;

· Calmarea simptomelor si reducerea iritatiilor se vor face cu ajutorul unguentelor antialergice;

· Daca bubitele au secretii galbui, atunci poate fi prezenta si o infectie, caz in care se merge la medicul pediatru, specialistul care va recomanda si un tratament medicamentos.

Tu cum ai prevenit aparitia milariei la copilul tau?

Multe mamici au recunoscut ca s-au confruntat cu aceasta problema si ca si-au dat seama ca un rol important in aceasta lupta l-a avut folosirea hainutelor de calitate si a diferitelor produse cosmetice realizate din substante naturale. Servetelele umede pentru igiena au curatat pielea delicata si au impiedicat aparitia bubitelor rosii. Servetelele umede biodegradabile sunt ideale in a curata toata murdaria si sunt confectionate din ingrediente naturale de origine vegetala.

Gazele la bebelus, iata cum sa scapi de ea

In general, flatulenta este o conditie medicala fireasca, care nu trebuie sa aduca panica in sufletul parintilor, insa exista si cazuri in care gazele intestinale eliminate in exces pot semnala faptul ca micutul sufera de unele afectiuni medicale. Pentru ca bebelusii nu pot vorbi, parintii trebuie sa inteleaga toate semnele transmise de acestia si sa isi dea seama cand este momentul in care se vor adresa unui medic.

Gazele la bebelusi nu deranjeaza atunci cand sunt eliminate intr-un mod natural, mai ales ca ele sunt eliberate cu entuziasm de micutii ce doresc sa scape de ele. Problema apare atunci cand bebe incearca din rasputeri sa scoata gazele si nu reuseste, asa ca nu se va simti deloc confortabil, probabil va plange, va sta ghemuit, va impinge din picioruse. Parintii trebuie sa incerce sa trateze aceasta problema singuri, iar daca nu reusesc, atunci problema poate fi mai complicata si vor avea nevoie de un specialist.

Iata care sunt cauzele si cum se trateaza flatulenta la bebelusi!

Gazele la sugari apar atunci cand aerul inghitit nu este eliminat tot pe gura, printr-o ragaiala sanatoasa, ci se deplaseaza prin intestinul subtire si se elimina prin rect. Doar daca gazele sunt in exces, atunci vor determina ingrijorarea parintilor pentru ca pot fi atentionati astfel ca organismul micutului poate suferi de alte probleme (giardia, intolerante diferite, boala celiaca, alergia la mancare, infectii ale stomacului etc), altfel fenomenul este unul absolut normal si trebuie tratat in acest sens.

Cauzele flatulentei la bebelusi

Pentru a intelege cum trebuie acest fenomen, parintii trebuie sa aiba cateva cunostinte cu privire la cauzele aparitiei flatulentei la copii:

· In primul rand, poate fi vorba despre alimentatia bogata in carbohidrati, ceea ce duce la balonare si flatulenta;

· Inghitirea unei cantitati mult prea mari de aer poate avea ca rezultat aparitia gazelor intestinale;

· O alta cauza este intoleranta la gluten, organismul copilului neavand capacitatea de a digera aceste alimente bogate in gluten (faina, grau, orz, secara);

· Intoleranta la lactoza provoaca si ea crampe, gaze si balonare;

· Unele boli digestive sunt alte cauze ale aparitiei gazelor intestinale: gastrita, sindromul de colon iritabil, boala Crohn, obstructia intestinului, giardia, malabsorbtia, diverse infectii la nivelul stomacului.

Vizita la medic

In general, parintii nu trebuie sa dea fuga la medic imediat ce au observat ca bebe are probleme legate de gazele intestinale urat mirositoare, ci trebuie sa observe daca exista alte probleme medicale asociate acestora si apoi sa mearga la cabinetul pediatrului:

· In cazul in care bebelusul a avut scaun moale timp de 7 zile la rand, atunci ar fi momentul sa ceara parerea medicului;

· Copilul sufera de gaze intestinale, dar nu a avut scaun cateva zile la rand, acest lucru indicand faptul ca poate fi constipat;

· Micutul plange de dureri de burta destul de mari, prezinta stari de greata sau chiar varsa.

Tratamentul gazelor intestinale la copii

Exista unele lucruri pe care un parinte poate sa le faca pentru a usura situatia bebelusului aflat in aceasta situatie:

· Exercitii fizice adecvate pentru aceasta problema: se aseaza copilul pe o suprafata plana, cu burtica in jos, apoi se ridica pe stomac si i se maseaza burtica sau se aseza pe spate si se misca picioarele ca si cum ar pedala pe bicicleta. Miscarile acestea pot sparge bulele si gazele se elibereaza mai usor;

· Sugarii trebuie neaparat facuti sa ragaie pentru ca inghit aer in timpul alaptarii, aer care se va transforma in gaze. Pentru cei care sunt hraniti cu biberonul, mamicile trebuie sa-i tina intr-o anumita pozitie ca tetina sa se umple de lapte, in caz contrar bebelusii trag si lapte, dar si aer, si atunci vor suferi de flatulenta;

· Impiedicarea formarii gazelor se poate realiza usor punand bebelusul intr-o pozitie corecta la pieptul mamei, capul acestuia fiind mai sus decat sanul;

· Ameliorarea neplacutelor simptome provocate de gaze se poate realiza cu ajutorul unor remedii naturale: feniculul, care previne gazele si are proprietati antispastice, semintele de chimen, ce imbunatatesc digestia si previn flatulenta, anasonul ce relaxeaza musculatura la nivelul intestinului, musetelul, menta, dovleacul, ghimbirul (pentru copii mai mari de 4 ani), compresele calde, masajul, apa calduta cu lamaie.

Tu cum ai reusit sa previi formarea gazelor intestinale la bebe?

Foarte multe dintre mamici sunt de parere ca este bine ca bebe sa fie alaptat corespunzator si intr-un mediu igienic, cu un aer proaspat, asa ca au recomandat altor femei sa nu uite sa-si procure si cel mai bun purificator pentru a reduce sporii de mucegai, mirosurile organice si alergenii din camera. Un mediu interior sanatos pentru sugari este important in lupta pentru mentinerea sanatatii, asa ca parintii nu trebuie sa uite sa achizitioneze si un filtru de aer impotriva prafului.

Cu ajutorul tehnologiei sale, filtrul va reusi cu succes sa atraga particulele de praf, fiind recomandat si pentru reducerea riscului de alergeni. Durata de folosire este de maximum 6 luni si nu poate fi refolosit. Se utileaza pentru caloriferele duble tip panel si se monteaza foarte rapid sub rama de protectie, chiar de catre parinti, nefiind nevoie de prezenta vreunui specialist.

Care sunt semnele de dezhidratare la bebelusi?

Aceasta problema ce ingrijoreaza parintii foarte tare apare atunci cand bebelusul pierde multe lichide corporale, iar organismul sau nu mai reuseste sa functioneze in mod normal. De obicei, corpul uman pierde apa prin respiratie, piele, transpiratie, lacrimi, urina, scaun, iar alimentatia reuseste sa o readuca intr-o cantitate suficienta. Copiii insa se confrunta cu o pierdere rapida de apa din cauza staturii reduse, dar si a unor probleme, precum varsaturile, diareea si febra.

Astfel, deshidratarea este o afectiune grava ce poate duce la leziuni cerebrale sau chiar la deces. Din acest motiv, cand parintii observa ca micutul prezinta semne de deshidratare, nu trebuie sa uite sa hidrateze organismul acestuia sau sa mearga de urgenta la spital pentru ca situatia s-ar putea agrava. Desi foarte multi oameni considera ca aceasta problema ar putea surveni mai degraba in sezonul cald, de fapt ea are o incidenta mai mare in sezonul rece.

Iata ce trebuie sa stii despre deshidratarea la bebelusi!

Inainte de orice, un parinte trebuie neaparat sa fie bine informat cu privire la acest aspect si sa nu uite ca medicul ii poate spune ce trebuie sa faca in cazul in care apar semnele de deshidratare. De asemenea, el va fi constient de faptul ca aceste semne nu sunt intotdeauna vizibile, asa ca va fi nevoie de atentie sporita. Deshidratarea severa poate duce la afectarea functionalitatii rinichilor, la aparitia pietrelor la rinichi, la constipatie, probleme cu colesterolul etc.

Semne si simptome ale deshidratarii la bebelusi

Acest fenomen poate aparea brusc in cursul unei zile sau extrem de lent, parintii observand urmatoarele lucruri:

· Gura copilului este uscata si lipicioasa, buzele sunt uscate si crapate;

· Cand plange, bebe are lacrimi putine sau nu are deloc lacrimi;

· Ochii par infundati in orbite;

· Nu prea are chef de joaca, e apatic;

· Utilizeaza mai putine scutece decat de obicei;

· Urina are o culoare mai inchisa;

· Pielea este uscata, rece si ridata;

· Respira rapid, iar ritmul cardiac este mai ridicat;

· Este irascibil si foarte agitat;

· Ameteste si este somnolent;

Delireaza sau devine inconstient.

Solutii practice

Dupa ce medicul a pus diagnosticul in urma consultarii copilului, poate chiar a analizei unor teste de sange, a radiografiei, a culturilor de materii fecale etc, se va incepe rehidratarea acestuia:

· Copilul se va odihni neaparat intr-o camera racoroasa, sub un copac sau intr-un alt loc ferit de razele puternice ale soarelui pana in momentul in care nivelul apei din organism va creste;

· Febra poate fi controlata prin tratament si chiar bai caldute, in acest sens mamicile trebuie sa se inarmeze cu accesorii utile acestui procedeu;

· In cazul unei deshidratari usoare se va administra copilului, la sfatul medicului, un lichid special pentru a restabili echilibrul de electroliti din organism, tinandu-se seama de greutate si de varsta;

· Solutiile de rehidratare orala se prepara cu apa fiarta si racita, sunt specifice varstei de sugar si contin cantitatile perfecte de glucoza, potasiu si sodiu;

· Deshidratarea poate fi prevenita printr-o vestimentatie adecvata si un aport corespunzator de lichide, mai ales atunci cand afara temperatura este ridicata sau cand bebe este in convalescenta;

· Daca bebe este alaptat la san, atunci mama trebuie sa continue alaptarea si sa-i ofere suplimente de apa doar daca medicul ii recomanda;

· Daca este vorba despre o deshidratare severa, de exemplu daca bebelusul are diaree si varsaturi, atunci ii trebuie un regim alimentar si un aport ridicat de lichide;

· Nu se ofera copilului aspirina si nici medicamente antiemetice;

· Pentru bebelusii aflati intr-o situatie de gen nu sunt indicate lichidele recomandate pe vremuri: ceaiuri, apa, sucuri, deserturi gelatinoase etc pentru ca au o proportie de apa ridicata si ar putea agrava situatia;

· Sunt interzise si leacurile babesti, dar si medicamentele cumparate de parinte, fara sa tina cont de recomandarile medicului pediatru.

Tu cum ai reusit sa rezolvi problema deshidratarii la bebelusul tau?

Cea mai buna modalitate de a hidrata bebelusul este de a-l alapta, dar, uneori, nasucul infundat il impiedica sa suga cum ar trebui. In aceste cazuri este vital ca mamica sa ii desfunde nasul cu un aspirator nazal. Se pare ca un nasuc desfundat il ajuta sa se alimenteze asa cum trebuie de fiecare data.

Un aspirator nazal electric trebuie sa se regaseasca in fiecare casa cu bebelusi, mai ales ca micutii nu-si pot sufla nasucurile singuri. Parintii trebuie sa aleaga un dispozitiv care se curata usor, este silentios, usor de folosit, rezistent la apa. Poate fi folosit si atunci cand bebe doarme, iar capetele sale pot fi curatate si sterilizate la aparatul de sterilizat.

Fimoza la baieti

Nasterea unui copil aduce cu sine nu doar bucuria de a fi parinte ci si un bagaj infomational caruia trebuie sa ii facem fata cumva. Brusc, parintele ajunge sa se pună la curent cu teme medicale, de nutritie sau de parenting, pe care trebuie sa le aiba in vedere pentru binele bebelusului. Una dintre conditiile medicale cu care copilasii (baieti) se confrunta adesea este fimoza bebelusi, cea care dealtfel da si tonul discutiilor pro sau contra decalotare.

Fimoza bebelusi reprezinta afectiunea prezenta la nivelul preputului, care nu permite decalotarea glandului din cauza existenței unui orificiu preputial stramt. In cele mai multe dintre cazuri fimoza bebe se prezintă sub forma unui invelis de piele, semi-inchis deasupra orificiului preputial, piele care se poate observa sub forma unui exces, in formă de bot de tapir.

Trebuie inteles faptul ca in cazul sugarilor fimoza este fiziologica, iar decalotarea naturala poate sa survina oricand, pana la varsta de 3-5 ani. Fimoza este deseori asociata cu faptul ca bebelusii au nevoie sa poarte scutece, ceea ce limitează oarecum decalotarea fiziologica naturala a preputului.

Fimoza si complicatiile acesteia

In cele mai multe dintre cazuri fimoza la bebe este fiziologica, ceea ce inseamna ca decalotarea naturala se poate realiza in timp, fara a interveni la nivel chirurgical. Totusi, din cauza unui orificiu preputial stramt se poate intampla sa apara balanita, o afectiune ce se prezinta sub forma de inflamatie la nivelul pielii penisului. Balanita nu necesita interventie chirurgicala, ci se rezolva cu ajutorul compreselor cu rivanol. Totusi, balanita este un semn ca ar trebui sa se faca decalotarea, drept pentru care parintii trebuie sa aiba acest lucru in vedere, astfel incat inflamatiile la nivelul penisului sa poata fi evitate pe viitor.

Fimoza si decalotarea

Majoritatea medicilor atrag atentia asupra faptului ca decalotarea in cazul fimozei nu ar trebui sa se faca in mod fortat (desi pana acum decalotarea fortata era o tehnica medicala foarte utilizata) deoarece aceasta produce traume fizice si psihice unui copil sau bebelus. Ruperea pielii poate afecta nervii si poate produce durere, afectand astfel calitatea vietii bebelusului si a viitorului adult. In plus, o data facuta decalotarea, acest lucru va trebui continuat tocmai pentru ca pielea sa nu se închida la loc, conducand din nou spre fimoza.

Se recomanda in schimb decalotarea blanda, pana la nivelul de suportabilitate, realizata in momentul baitei, sau cu ajutorul unor creme speciale, prescrise de catre medic. In mod uzual decalotarea nu aduce mari beneficii, deoarece acumulările de smegma de sub piele sunt eliminate in mod natural de către organism, nefiind necesar sa intervenim, decat in cazul aparițiilor unor infectii. Decalotarea fortata insa creaza predispozitia catre infectare locală, deoarece zona va trebui curatata foarte bine, prin retragerea pielii penisului, astfel incat smegma sa poata fi eliminata.

Foloseste scutece pentru bebelusi de calitate pentru o igiena buna a zonei intime, vei avea nevoie de seturi de igiena pentru baita si igiena zilnica, iar alegerea produselor eco sunt o alegere buna pentru ca nu contin substante care ii pot dauna bebelusului.

Fimoza fiziologica se poate ameliora o data cu trecerea timpului, unicul rol al penisului in timpul copilariei fiind cel de a elimina urina. Din acest motiv, daca un copil urineaza in jet, fara durere sau alte simptome, atunci se considera ca fimoza nu reprezinta o problema si se poate astepta pana la varsta de 4-5 ani pentru o evaluare medicala, chirurgicala.

Despre fimoza la bebelusi se discuta din ce in ce mai mult, si nu doar in cercurile medicale, ci si in forumurile pentru parinti. Din toate aceste discutii, ideea centrala este aceea ca decalotarea nu ar trebui să se faca fortat, ci treptat, de preferat chiar de catre copil, in timpul descoperirii propriilor organe sexuale.

Displazia de sold, cauzele ei

Displazia de sold a bebelusilor reprezinta o problema medicala, o afectiune care se manifesta la nivelul articulatiei soldului si care mai tarziu poate pune probleme in ceea ce priveste dezvoltarea corecta a oaselor, conducand treptat catre luxatia de sold. Afectiunea de displazie de sold la bebelusi pune probleme in multe aspecte privind calitatea vietii micutului, atat igiena sau libertatea de miscare avand de suferit de pe urma diagnosticarii acestei conditii medicale.

Cauzele aparitiei displaziei de sold la bebelusi

Cea mai frecventa cauza mentionata, ce pare ca sta la baza aparitiei afectiunii de displazie de sold la bebelusi, este reprezentata de pozitia fetala. Din cauza restrictiei de spatiu, bebelusul poate adopta o pozitie care ii poate afecta oasele bazinului, favorizand astfel aparitia displaziei de sold. Deseori se aduce in discutie faptul ca un bebelus in prezentatie craniana, spre deosebire de prezentatia pelviana, prezinta riscuri reduse de aparitie a displaziei de sold, tocmai datorita faptului ca pozitia nu permite o postura incorecta a oaselor bazinului.

Simptomele displaziei de sold la bebelusi

Displazia de sold (DDS- displazia de dezvoltare a soldului), reprezinta de fapt o localizare gresita a femurului si o dezvoltare insuficienta a cupei iliace. Nefiind pozitionat corect, osul femurului are tendinta de a fi instabil, ceea ce poate provoca dislocarea acestuia. In absenta unui diagnostic corect, afectiunea conduce catre luxatia de sold, situatie in care se impune interventia chirurgicala. Chiar si in aceste conditii insa, pacientul ar putea necesita purtarea unor proteze speciale, care sa amelioreze efectele afectiunii.

Diagnosticarea displaziei de sold la bebelusi

Pentru a putea pune un diagnostic corect, dar si in vederea preventiei, este necesar ca un medic specialist ortoped pediatru sa efectueze un consult, urmat mai apoi de o ecografie, cunoscuta sub numele de ecografie de sold. Aceasta se realizeaza in mod normal in primele saptamani de viata ale bebelusului, astfel incat displazia de sold sa poata fi diagnosticata din timp. Mai apoi, dincolo de varsta bebelusiei se pot realiza si alte ecografii care sa evidentieze sau sa infirme dezvoltarea displaziei de sold.

Tratamentul displaziei de sold la bebelusi

In functie de rezultatele ecografiei, daca este diagnosticata displazia de sold la copii, este necesar ca pasul urmator sa insemne de fapt adoptarea unor masuri care sa corecteze eventualele probleme. De fapt, tratamentul presupune reasezarea femurului in cavitatea iliaca, iar in acest sens trebuie avuta in vedere imobilizarea membrelor, astfel incat acestea sa se poata dezvolta intr-un mod sanatos. Fixat in pozitia corecta, femurul se va dezvolta in mod corect, drept pentru care displazia de sold va disparea treptat.

Metode de prevenire a displaziei de sold la bebelusi

In timpul bebelusiei, daca displazia este diagnosticata, se pot recomanda orteze speciale care mentin oasele bazinului intr-o anumita pozitie sau se poate purta bebelusul intr-un sistem de purtare ergonomic, care sa ii asigure acestuia pozitia corecta si anume ce de “broscuta”. Sistemul ergonomic trebuie sa fie ales in functie de varsta bebelusului, dar si de inaltime si de greutate.

De asemenea, trebuie acordata o atentie sporita oricarui element ce se afla in legatura cu bazinul si oasele bebelusului, iar aici facem referire la saltele de infasat, scaune de masina sau scaune de masa. Este important sa existe suficient de mult spatiu intre piciorusele bebelusilor, astfel incat postura acestora sa fie una normala si corecta, fara a fi conditionati sau limitati de absenta spatiului.

Pentru un proaspat parinte poate fi coplesitor un astfel de diagnostic, mai ales in conditiile in care asa cum este si firesc, oricate informatii am avea, ele tot ne afecteza. Important de retinut insa ramane faptul ca pentru displazie de sold copii exista metode de repozitionare corecta a oaselor, astfel incat dezvoltarea sa se faca in mod armonios, fara probleme. O simpla cautare dupa sintagma displazie de sold la bebelusi tratament va fi edificatoare, reusind astfel sa fie corelate informatii din surse sigure.

Gimnastica de la primele zile ale bebelusului

Primele luni de viata ale bebelusului sunt foarte importante in ceea ce priveste dezvoltarea cognitiva, dar si in ceea ce priveste dezvoltarea motorie. Un bebelus deprinde in primul sau an tainele statului in fund, ale mersului de-a busilea, ale taratului si, fireste, ale mersului in picioare. Pentru a reusi toate aceste lucruri este important ca parintii sa faca gimnastica cu bebelusul, mai ales cata vreme, astazi, exercitiile de gimnastica pentru bebelusi sunt foarte la indemana.

Ce deprinderi poate invata un copil care executa cateva sedinte de gimnastica bebe?

Generatiile astazi sunt din ce in ce mai precoce. Inca din burtica, bebelusul incepe sa faca anumite activitati, care ii stimuleaza astfel miscarea. Suptul degetului si reflexul de a apuca cu mainile, desi sunt instinctive, necesita antrenament. De-a lungul timpului, miscarile, desi rudimentare intr-o faza incipienta, se vor perfectiona, astfel incat bebelusul se va comporta ca un adult in miniatura.

Gimnastica pentru bebelusi are rolul de a-l forma si de a-l ajuta sa deprinda repede mobilitatea si puterea de care are nevoie pentru a executa diferite activitati zilnice. Activitatea fizica nu consta numai in exercitii de gimnastica adaptate varstei, in mediul sau natural, ci si exercitii de mobilitate in ceea ce priveste apa, respectiv exercitii de inot.

Top 5 exercitii care ajuta la dezvoltarea musculaturii bebelusului

Exercitii pentru gimnastica mainilor – mainile sunt importante in vederea crearii posibilitatii de a apuca. Daca pentru noi, adultii, abilitatea de a strange pumnul cu putere este ceva normal, pentru un bebelus acest lucru necesita timp si perseverenta. Folosirea mingilor, a jucariilor adaptate varstei sau a obiectelor de interes pentru a-i stimula sa apuce, poate fi nu doar un mod nemaipomenit de a va juca cu cel mic, ci si un veritabil exercitiu de mobilitate.

Jocurile de catarare (de exemplu asezarea unei jucarii pe laterala patutului pentru a-l stimula pe copil sa se ridice singur, poate avea efecte cu adevarat benefice pentru dezvoltarea musculaturii micutului) si chiar sustinerea copilului de manute (doar cand acesta da semne ca ar fi pregatit si nu mai devreme, deoarece exista riscul fortarii muschilor), ii pot da acestuia un imbold puternic in vederea dezvoltarii musculaturii.

Alergarea in patru labe – suna amuzant si chiar e, mai ales daca, in ipostaza de adult, cobori la nivelul micutului tau. Fuga in patru labe, mersul taras, aceste deprinderi sunt bune pentru dezvoltarea musculaturii, deoarece vor invata copilul sa isi concentreze forta in puncte de sprijin, reusind astfel sa dezvolte noi aptitudini fizice.

Mersul sustinut – atunci cand musculatura este formata partial, iar copilul da semne ca ar aprecia sa mearga, il poti sustine de manute pentru a-l ajuta. Fireste, genul acesta de exercitii fizice se adreseaza categoriilor de varsta de peste 7-8 luni, atunci cand structura osoasa este suficient de puternica pentru a sustine greutatea corporala a copilului si te poti folosi de premergatoare pentru a-l ajuta sa faca cativa pasi.

Inotul – reprezinta una dintre cele mai minunate forme de gimnastica, avand doar beneficii pentru bebelusi. Inotul stimuleaza coordonarea, activitatea musculara, atentia, dar de asemenea ajuta si in ceea ce priveste deprinderea echilibrului si a actului in sine de a inota. Inotul este un sport nobil, iar bebelusilor le place sa inoate, mai ales datorita faptului ca acesta le aminteste de perioada petrecuta timp de noua luni de zile in lichid amniotic. Inotul alungeste fibrele musculare si ajuta la pastrarea unui tonus foarte bun.

Ce fel de exercitii de gimnastica pentru bebelusi sunt benefice, pe grupe de varsta?

• Exercitii de gimnastica bebelusi 2 luni

Exercițiile de gimnastica sunt importante chiar din primele luni de viata ale bebelusului. In prima faza, la doar doua luni, bebelusul va invata sa se obisnuiasca cu propriul trup si cu mediul extrauterin. Din acest motiv, stimularea motricitatii si explorarea zonelor corpului poate fi un bun exercitiu de gimnastica. Masajul de dupa baita de seara, miscarea lina a mainilor si a picioarelor bebelusului, intinderea mainilor sau a picioarelor si revenirea la pozitia initiala, cu blandete, acestea sunt cateva dintre miscarile de gimnastica ce pot fi facute la doua luni.

• Exercitii de gimnastica bebelusi 3 luni

La trei luni bebelusul devine mai constient de lumea inconjuratoare, dar si de persoanele din jurul sau, drept pentru care va fi din ce in ce mai usor sa realizezi gimnastica potrivita si adaptata varstei. Un exercitiu bun la aceasta varsta il reprezinta “bicicleta”, care consta in ajutorul pe care parintele i-l da copilului, prin impingerea picioarelor, astfel incat miscarea sa fie una ritmica, exact ca si cum acesta ar pedala. Bicicleta nu stimuleaza doar musculatura picioarelor, ci are efecte benefice chiar si in cazul constipatiei, ajutand enorm la eliminarea presiunii si a gazelor din burtica. Ca exercitii pentru dezvoltarea musculaturii mainilor, la aceasta varsta se poate stimula copilul sa isi ridice mainile, pozitionand la nivelul acestora (sau chiar mai sus) arcade de jucarii la care el sa se intinda.

• Exercitii de gimnastica bebelusi 4 luni

De la aceasta varsta lucrurile devin mai simple. Deja bebelusul isi exerseaza singur propriile miscari si exercitii de gimnastica, insa parintele trebuie sa ii fie alaturi pentru a-l ajuta. Un exercitiu potrivit la aceasta varsta consta in rostogolirea pe burta si revenirea la pozitie, lucru care ii va fi de folos bebelusului deoarece il ajuta pe acesta sa isi dezvolte musculatura spatelui si nu numai.

• Exercitii de gimnastica bebelusi 5 luni

Pe langa exercitiile de gimnastica enuntate anterior si care merita a fi repetate din cand in cand, la 5-6 luni copilul deja poate exersa miscari de ridicare in fundulet, iar exercitiile de gimnastica trebuie sa aiba in vedere acest lucru.

Dupa 6 luni si pana la un an, copilul poate realiza si exercitii mai complexe de gimnastica, mai ales o data cu mersul in picioare. In plus, gimnastica efectuata prin inot poate fi de mare folos, deoarece va ajuta in ceea ce priveste dezvoltarea armonioasa a micutului.

Gimnastica si exercitiile fizice fac parte din viata bebelusului si il ajuta pe acesta sa se dezvolte si sa isi dezvolte musculatura si sistemul osos. Miscarea, inotul si chiar dansul reprezinta elemente ce trebuie sa fie prezente in viata bebelusilor si de aceea recomandarea este ca ei sa fie obisnuiti cu acestea chiar de timpuriu, pentru a-i ajuta sa le deprinda cat mai devreme cu putinta.

Criza hormonala, ingrijorare sau nu?

Nu este bucurie mai mare decat aceea de a fi parinte. Totusi, uneori bucuria poate fi umbrita de mici neajunsuri, de situatii in care parintii nu stiu exact cum sa reactioneze, mai ales daca informatiile nu sunt explicate in profunzime si mai ales daca este vorba despre primul copil. Un exemplu in acest sens il reprezinta criza genitala a bebelusului, cunoscuta deasemenea sub numele de criza hormonala.

Ce este criza genitala la bebelusi?

Criza genitala la nou nascut apare in jurul varstei de 3 zile, la nivelul organelor genitale si la nivelul tesutului mamar, si reprezinta raspunsul absolut firesc al organismului copilului la hormonii materni la care a fost expus timp de noua luni, in pantecele mamei. Criza hormonala reprezinta o perioada de tranzitie, de adaptare si trebuie tratata ca o normalitate, fara a interveni. In absenta informarii parintii tind sa se panicheze, insa un control medical ar trebui sa spulbere aceste griji.

Medicul neonatolog, dar si medicul pediatru, ar trebui sa explice pe indelete parintilor toate detaliile cu privire la criza genitala nou nascut, pentru ca aceasta sa fie corect inteleasa.

Cum se manifesta criza genitala la nou nascuti?

Este important de inteles faptul ca aceasta criza hormonala afecteaza deopotriva fetitele si baieteii, cu mentiunea ca aparitia ei predomina in cazul fetelor. Parintii ar trebui sa stie sa nu intervina in niciun fel asupra organelor genitale ale copiilor, tocmai pentru a nu spori riscul unor infectii locale.

• Cum se manifesta criza genitala la fetite?

Criza genitala la fetite se manifesta prin scurgeri albicioase, chiar cu usoare firicele de sange, lucru care poate induce panica in randul parintilor. Falsa menstruatie, asa cum mai este cunoscut acest fenomen fiziologic, este normala, iar interventia la nivelul organelor genitale este complet interzisa.

In acelasi timp, tesutul mamar se poate mari in volum si chiar se poate umfla, iar parintii pot observa ca la aplicarea presiunii pe aceasta zona, poate fi secretat un lichid galbui asemanator colostrului (laptele de inceput, reprezinta de fapt primele picaturi de lapte, pline de nutrienti, extrem de benefic pentru nou nascut). Este important sa nu se intervina nici la nivel mamar, deoarece prin strangere se pot crea fisuri, ce pot permite bacteriilor sa intre, cauzand astfel potentiale infectii.

• Cum se manifesta criza genitala la baieti?

Criza genitala la baieti se manifesta prin cresterea in volum a organelor genitale si de asemenea prin cresterea in volum a tesutului mamar. Simptomele dispar de la sine, nefiind necesara interventia parintilor, decat in cazul in care observa particularitati ce i-ar putea determina sa consulte parerea avizata a unui medic.

Ce facem cand apare criza genitala?

Bebelusii trebuie ingrijiti cu atentie, avand grija in special la normele de igiena. Sapunurile delicate sau chiar apa calduta simpla, fara utilizarea de sapun, pot curata zonele afectate de criza genitala si ii vor ajuta pe micuti sa o depaseasca mai usor. Foloseste produse ecologice pentru igiena zonei delicate, scutece de calitate si produse dermato-cosmetice din ingredient cat mai naturale! Criza genitala bebelusi dureaza de la cateva zile si pana la maxim cateva saptamani, iar efectele se restrang incet de-a lungul timpului.

Este important de retinut faptul ca orice suspiciune ar avea parintii, legata de criza genitala la nou nascuti, ea trebuie adresata medicilor specialisti, care trebuie sa efectueze un control de specialitate bebelusului. In acest fel parintii vor putea sta linistiti si vor intelege faptul ca acest fenomen fiziologic este normal si face parte din procesul de adaptare a bebelusilor la propria identitate.

Este normal ca dupa o perioada atat de mare petrcuta in uterul mamei, nou nascutii sa “imprumute” putin din mediul familiar. Totusi, nu ar trebui sa va ingrijorati, deoarece crizele genitale vor trece, iar bebelusul va fi deja ocupat sa descopere lumea alaturi de voi.

Parafimoza o efectuam sau nu ?

Daca in unul din articolele precedente am vorbit de fimoza la bebelusi, astazi discutam despre parafimoza, o afectiune la nivelul organelor genitale barbatesti care pune la fel de multe probleme. Parafimoza la bebelusi trebuie urmarita, deoarece este o urgenta medicala si o afectiune care necesita tratament.

Ce este parafimoza?

Parafimoza este o afectiune ce survine ca urmare a curatarii locale a penisului sau in urma unei interventii chirurgicale, atunci cand preputul este retras si prins. Practic afectiunea se manifesta prin umflarea penisului ca urmare a presiunii locale, si prin vascularizatia scazuta la acest nivel, lucru care conduce in timp catre necrozarea tesutului.

Ce cauzeaza parafimoza la copii?

Una din cauzele de baza ce poate conduce catre parafimoza o constituie infectiile locale, repetate. Pentru a evita acest lucru, este indicat sa se stabileasca o igiena riguroasa a zonei, astfel incat acumularea de smegma la nivelul preputului si implicit aparitia infectiilor sa fie reduse cat mai mult cu putinta.

Complicatii parafimoza copii

Infectiile repetate pot conduce catre complicatii, iar dintre acestea cele mai cunoscute sunt balanita si balanopostita. Balanita este caracterizata ca fiind inflamatia ce se manifesta la nivelul glandului, fiind o afectiune prezenta si in cazul fimozei, iar postita reprezinta afectiunea localizata la nivelul preputului. Atunci cand inflamatia este prezenta atat la nivelul glandului penisului, cat si la nivelul preputului, afectiunea poarta denumirea de balanopostita.

Aceste afectiuni trebuie tratate rapid, si mai apoi prevenite, pentru a nu se crea o sensibilitate a organelor genitale la aparitia acestora si pentru a preintampina aparitia de probleme mai acute in timp. Necrozarea tesutului este o complicatie a parafimozei si de asemenea recurenta aparitiei bolii poate fi considerata si ea o complicatie de luat in seama.

Metode de tratament in cazul parafimozei la copii

Parafimoza este o afectiune dureroasa, iar interventia in vederea eliberarii de presiune a zonei se face manual, fara anesteziere. In general,  metodele de tratare se fac manual si pot include atat impingerea penisului prin orificiul preputial, fie apelarea la punctii sau extrageri a unei cantitati de sange, care sa elibereze de presiune zona strangulata. In ultima instanta, daca aceste metode nu au succes, se poate realiza o circumcizie de catre medicul urolog.

In discutia cu privire la fimoza si parafimoza trebuie luat in calcul si aspectul educarii. Igiena corecta zilnica ar trebui sa fie explicata parintilor de baieti, pentru a putea preintampina aparitia cazurilor de parafimoza. Fimoza este normala, fiziologica pana la varsta de 3 ani. Se poate incerca curatarea locala a zonei de smegma, insistand pe retragerea glandului, insa totul trebuie sa se efectueze natural si nu fortat, pentru a nu aduce prejudicii zonei. Practic inelul preputial nu trebuie sa stranga penisul ci trebuie sa se dilate suficient de mult incat sa permita decalotarea facila. Daca acest lucru nu poate fi realizat, este de preferat ca parintii sa se adreseze medicului, care poate stabili riscurile ce pot deriva din situatia unui orificiu preputial prea ingust.

Daca totusi decalotarea se face cu usurinta, atunci igiena zilnica trebuie sa aiba in vedere curatarea temeinica, astfel incat sa se reduca riscurile de aparitie a infectiilor.

Fimoza si parafimoza sunt afectiuni carora trebuie sa le aratam importanta cuvenita deoarece orice actiune intreprindem in copilarie, cu privire la organele genitale ale copiilor, se va rasfrange mai apoi in viata de adult. De aceea, grija fata de sanatatea lor ar trebui sa primeze, iar medicul ar trebui sa le fie cel mai bun prieten. Cand le faceti baita, folositi o cadita pe care sa o igienizati mereu, scutece si produse dermato de calitate.